marți, 25 septembrie 2007

Un experiment de o oră

Un experiment de o oră

După două săptămâni de calvar în care am alergat dintr-un spital în altul, de la Bucureşti la Cluj şi retur, după ce am asistat la naşterea , decesul şi funeraliile propriului meu băieţel (Rareş) , simţeam nevoia de a ieşi in natură ca să fiu singur cu mine însumi , să îmi limpezesc gândurile, şi ca să îmi regăsesc forţele necesare pentru continuarea şi finalizarea proiectelor în care sunt implicat. Aşa că ieri dupa-amiază am mers până in Parcul Herăstrău.

O bună bucată de timp m-am plimbat fără o ţintă precisă dar la un moment dat s-a întâmplat ceva: am ajuns lângă nişte stejari sub care era plin de ghindă. M-am gandit ca e păcat că toată această ghinda să fie măturată de către firma care asigură curăţenia parcului, pt ca apoi să fie aruncată la gunoi. Aşa că m-am apucat să o strang într-o sacoşă pe care o aveam la mine.

Mi-am propus să strang ghindă doar o singură oră, apoi să merg acasă sa o cântăresc şi să număr câte bucăţi am strâns. Zis şi făcut: într-o oră am strâns singur 4 kilograme si jumatate de ghindă, ceea ce înseamnă 990 de bucăţi.

Nu zic ca din cele 990 de ghinzi vor răsări 990 de puieţi de stejar, dar daca vor ieşi chiar si numai 500 de puieţi din ghinda stransă de mine voi fi multumit. Şi dacă ţinem cont ca 1000 de bucăţi de puieţi de stejar costă la ROMSILVA cam 450 RON plus TVA, inseamnă că economia făcută de mine e undeva peste 250 RON. E mult sau e puţin? Pentru o oră de muncă cred că e bine. Dacă as munci 8 ore pe zi la străns de ghindă aş face o economie de minim 2000 RON (intr-o singura zi!) şi aş putea să plantez cu puieţii rezultaţi minim 1 hectar de pădure ( in situaţia cea mai pesimistă)si maxim 1,6 hectare de pădure de stejar. Şi asta fără să scot un leu din buzunar ci doar contribuind cu munca fizică.

Mâine şi poimâine nu voi face altceva decât să străng ghindă , care va ajunge în pământ în toamna aceasta sau în primăvara viitoare.

Repet aici ceea ce i-am spus unui prieten in ultimele două zile : fiecare lucrur trebuie făcut la timpul lui, iar amânările nu sunt productive.

Pentru a avea un mediu si o climă echilibrată în România sunt necesare a fi împădurite peste 3.140.000 hectare de teren in maxim 20 de ani, in timp ce sporul suprafeţelor împădurite este REAL NEGATIV. Aşa că… ieşiţi din case , mergeti prin parcuri sau prin păduri şi străngeţi seminţele viitoarelor noastre păduri. Timpul nu mai e îndurător cu noi.

vineri, 7 septembrie 2007

Despre hoti, politicieni, mafioti, tonti ; despre bunii crestini , respectul pentru padure si perspectiva viitorului

Daca vreti sa aveti si o alta perspectiva asupra furturilor de lemn din paduri, asupra bunelor intentii ale oamenilor politici- indiferent daca sunt din administratia publica locala sau "de la Centru"- sau daca vreti sa va lamuriti cam care este situatia ce ne asteapta in viitorul foarte apropiat, dati un click aici

Nu sunt nici pompierul de serviciu si nici trompeta nu stiu carui interes economic si tocmai de aceea imi permit sa va spun, tuturor celor care ati ajuns pe pagina asta, aduceti-va contributia personala la impadurirea acestei tari, daca vreti sa vedeti si peste 10-20-30 de ani dimineti ca cele din fotografiile de mai jos.




Acum ca e toamna , intr-una din plimbarile voastre la sfarsit de saptamana mergeti prin padure. Strangeti ghinda, jir sau conuri de brad pe care apoi sa le puneti in pamant in locurile in care credeti ca e mai multa nevoie de copaci. Nu va poate obliga nimeni mai mult decat viitorul pe care il vreti pentru voi si pentru copii vostrii. Daca vreti mai multe sfaturi despre cum sa puteti sa va aduceti contributia la dumneavoastra la impadurirea Romaniei sau daca vreti sa impartasiti din experienta pe care o aveti in protectia mediului si/sau in domeniul silvic intrati aici . Astept cu interes sa va implicati activ in acest gen de actiuni.

Despre catastrofe naturale




Motto : " IARTA-I DOAMNE, CA STIU CE FAC " ?

Ma uitam zilele astea prin presa de la noi despre modul cum sunt relatate evenimentele legate de "capriciile naturii" din Moldova. Dupa ce ca asta vara nu aveau apa nici macar de baut, moldovenilor le-a fost furnizata ratia de apa de ploaie pentru cateva luni de zile in doar cateva minute. E doar un capriciu al naturii sau e o consecinta fireasca la dezinteresul cronic pentru starea mediului ambiant? Inclin sa cred ca eterna si fascinanta durere in cot, pe care o manifesta marea majoritate a populatiei de la noi in frunte cu aproape toti politicienii, nu putea sa aiba alte consecinte.

Saptamana trecuta am fost alaturi de Tasuleasa Social in cateva locatii din Romania unde am putut sa vad si locuri in care imi venea sa plang din cauza a ceea ce vedeam, dar si locuri absolut superbe in care mana omului nu prea si-a facut simtita prezenta.

In apropiere de Dornisoara am vazut , stupefiat si stupefiant, o adevarata CRIMA ECOLOGICA: 300.000 (treisutedemii) de metri cubi de lemn pusi la pamant de o singura furtuna:








Ceea ce vedeti mai sus este efectul fenomenului numit de localnicii din zona "drujba batrana". In ce consta acest fenomen? Pai... niste oameni cu carte multa si cu puterea lor in pix...in pixul ala cu care semneaza autorizatiile de defrisare... aproba defrisarea unei portiuni de padure (parchet in denumirea de specialitate) , tocmai in zona sau in zonele de rezistenta maxima a/ale padurii, astfel incat la prima furtuna mai mult sau mai putin puternica sa asistam la o sinistra prabusire de arbori, in mod similar cu cazutul pieselor de domino. Trebuie sa fim onesti si sa recunosteam ca nu e de ici de colo sa "programezi" ca numai la o singura furtuna sa iti pice jos peste 300.000 (treisutemii) de metri cubi de lemn. Un adevarat profesionist e cel care a aprobat respectivele lucrari in parchetul in cauza.

ma intreb si eu ca prostul... dar pe cand ne va fi dat sa il vedem pe respectivul profesionist si la Parchet? Nu.. nu la ala din padure ci la ala unde se instrumenteaza cauze penale. E posibil ca el sa scape doar invocand un capriciu al vremii?

Daca suntem oameni rezonabili...capabili sa analizam datele la rece, sec si fara patima... punem si o intrebare de doi lei, ca sa fie tot tacamul complet:
Cum se explica ca respectiva furtuna a facut pagube doar acolo, iar la vreo 2 km de locul respectiv , in Rezervatia Calimani, nu au cazut copaci ? Este asta o dovada?




In concluzie..sunt genul asta de fenomene... CATASTROFE NATURALE? Parerea mea e ca ne confruntam cu CRIME ECOLOGICE iar vinovatii trebuie sa ajunga acolo unde le e locul: dupa gratii!